Alergia alimentară

7 February 2017

Ce este alergia alimentară?

Alergia este o reacție exagerata a sistemului nostru imunologic. Implica participarea anticorpilor numiți Imunoglobuline E  (IgE) și a altor  celule ale sistemului imunitar. Ca exemplu, în alergia la ou, sistemul nostru imunologic recunoaște o proteina din acesta drept un agresor, un alergen. Astfel, organismul reacționează producând anticorpi Ig E. Acești anticorpi se atașează de celulele din piele, plămâni și tractul gastrointestinal. La următorul contact cu alergenul respectiv, aceste celulele vor elibera substanțe chimice, precum histamina, ce va declanșa simptomele alergiei alimentare. Alergiile alimentare apar mai frecvent la copii (pana la 8%) comparativ cu adulții (2%).

 

Alergie sau intoleranta alimentara?

Nu orice reacție neplăcuta la un aliment este considerata de natura alergica. Exista multiple alte posibilități ce pot declanșa simptome ușor de confundat cu cele dintr-o alergie. Astfel, comparativ cu reacțiile alergice, intolerantele alimentare nu implica sistemul imunologic. Simptomele se pot limita la  tubul digestiv și nu exista risc de anafilaxie. In intoleranta alimentara se pot ingera cantități mici din alimentul incriminat fără probleme. Intoleranta la lactoza apare prin deficitul unei enzime intestinale care face imposibila digerarea adecvata a unui component din lapte numit lactoza. Astfel, apar simptome precum balonare, dureri abdominale, uneori diaree. Alte intolerante alimentare ce pot mima o reacție alergica apar la compușii chimici adăugați alimentelor, precum aditivii alimentari. De asemenea, alimentele alterate, contaminate de anumite toxine eliberate de bacterii sau prezenta naturala a unei substanțe, precum histamina, pot declanșa reacții asemănătoare alergiei.

  

Alergeni alimentari frecventi

Alergenii alimentari cei mai frecvenți sunt  cei din laptele de vaca, oua, arahide, grau, soia, peste, crustacee si nuci. La copii sunt mai des întâlnite alergiile la lapte, oua si arahide, iar la adulți sunt implicate fructele si legumele (in special, in cadrul sindromului de alergie orala), arahidele, nucile, pestele si crustaceele. Unele persoane alergice la polen sau latex pot descrie simptome de obicei limitate la nivelul gurii sau al gatului, in cazul ingestiei de fructe, legume sau nuci crude. Fenomenul apare in cadrul sindromului de alergie orala. Polenul si latexul conțin proteine asemănătoare celor din alimente, de aceea sistemul imunologic poate reacționa cu ambele categorii de alergeni.

 

Simptome

O alergie alimentara poate prezenta simptome variate ce pot implica pielea, tractul gastrointestinal, sistemul cardiovascular si sistemul respirator. Astfel pot apărea pruritul (mâncărime), urticaria, edemul, diareea, wheezingul sau o reacție severa numita anafilaxie. Fara un tratament imediat – injecția de adrenalina si îngrijire de specialitate intr-un spital – anafilaxia poate fi fatala. Alergia alimentara este foarte rar  cauza   urticariei cronice. Simptomele nazale si pulmonare, in absenta implicării tegumentului sau intestinului, sunt neobișnuite. Cele mai multe simptome apar in primele 2 ore de la ingestie. In cazuri mai rare, reacția alergica poate apărea târziu, după 4-8 ore, precum in alergia la un carbohidrat din carnea rosie (alfa-gal) in contextul unei mușcături anterioare de căpușe.

 

Diagnosticul alergiei alimentare

Medicul alergolog este cel care poate stabili dacă simptomele sunt cauzate de o alergie alimentara sau de alte afecțiuni declanșate de alimente precum sindromul de enterocolita indusa de proteina alimentara sau esofagita eozinofilica. Se va obține de la pacient un istoric medical amplu, urmat de o examinare amănunțită. Pacientul va fi pregătit să răspundă la întrebări legate de alimentele ingerate,  severitatea si natura simptomelor, intervalul de timp intre ingestie si declanșarea reacției. Medicul alergolog va decide necesitatea testelor cutanate sau recoltarea de analize de laborator pentru excluderea unei afecțiuni ce pot mima simptomele unei alergii alimentare. Dintre analizele de laborator, un rol important il ocupa determinarea IgE specifice sub forma de panel alimentar sau determinare individuala a unor Ig E specifice pentru anumite alimente suspicionate. Un rezultat pozitiv nu indica obligatoriu prezenta unei alergii sau a unei viitoare reacții la un aliment, care anterior a fost tolerat. Rezultatele analizelor se vor lua in considerare numai in asociere cu istoricul pacientului.  Diagnosticul de precizie va fi pus prin testul de provocare orala. Alimentul suspectat va fi exclus din alimentație si se va observa ameliorarea simptomelor.  Determinarea  Ig G specifice fata de alimente nu este recomandata , încă nefiind dovedita utilitatea in diagnosticul alergiei alimentare.

 

Tratamentul alergiei alimentare

Evitarea alimentului incriminat este principalul mod de a face fata unei alergii alimentare. Se va verifica cu atentie lista de ingrediente de pe alimentele cumpărate si se vor cere informații privind modul de preparare al unor meniuri. Persoanele cu istoric de reacții severe anafilactice vor purta adrenalina autoinjectabila. Daca apar simptome precum dificultate de respirație, amețeala sau pierderea stării de conștientă, in context de ingestie a unui aliment, se va administra adrenalina si se va apela 112. Nu se va aștepta ca simptomele sa treacă sau sa se amelioreze de la sine.

 

Când va înceta alergia alimentara?

Cei mai multi dintre copii vor înceta să prezinte simptome la ingestia de lapte de vaca, oua, soia si grau, chiar in cazul  reacțiilor severe, in cursul primilor ani de viata.  Totuși, alergia la arahide, nuci, peste si crustacee poate persita si in perioada de adult. Pentru a determina momentul stoparii alergiei alimentare, medicul alergolog va decide repetarea testelor si se va încerca reintroducere treptata si supravegheata a alimentelor anterior evitate.

 

Sfaturi utile pentru pacientul cu alergie alimentara

  • Solicita informații privind ingredientele, când mănânci la restaurant sau când mănânci alimente preparate de familie sau prieteni
  • Citește cu grija etichetele de pe alimente.
  • Achiziționează si învață sa folosești adrenalina autoinjectabila si antihistaminicele pentru a trata reacțiile de urgenta. Învăță membrii familiei si alte persoane apropiate tie sa folosească adrenalina. Poti purta o bratara de alerta medicala ce descrie alergia ta. Daca apare o reacție, prezintă-te la un serviciu de urgenta, chiar dacă simptomele se potolesc. Ulterior, prezintă-te la un medic alergolog pentru a fi evaluat.

 

 

Conf. Dr. Roxana Silvia Bumbăcea

Medic primar

Alergologie si imunologie clinica