Sforaitul, oboseala resimtita aproape tot timpul, somnolenta diurna, urinatul frecvent noaptea, imposibilitatea de a controla eficient tensiunea arteriala sau fibrilatia atriala cu schema de tratament prescrisa, kilogramele in plus  – care reprezinta in momentul de fata o problema reala la majoritatea pacientilor –  sunt sugestive privind prezenta unui sindrom de apnee in somn. Sindromul de apnee in somn se defineste ca oprirea (apnee) sau diminuarea amplitudinii respiratiei (hipopnee) pentru mai mult de 10 secunde, asociata cu scaderea nivelului de oxigen in sangele periferic cu cel putin 3% si care creaza simptome pacientului.

Prin urmare, in prezenta simptomelor descrise, este necesara o consultatie la medicul specialist pneumolog cu competenta in somnologie pentru a efectua o  poligrafie ventilatorie nocturna (poligrafie cardio-respiratorie).

Sindromul de apnee in somn necesita investigatii complexe la momentul prezentarii datorita multiplelor patologii pe care le asociaza pacientii si se impune o abordare terapeutica optima, deoarece aceasta boala poate determina riscuri semnificative de complicatii cardio-vasculare (infarct miocardic, aritmii severe, hipertensiune arteriala greu de controlat terapeutic), neurologice (accident vascular cerebral), metabolice (diabet zaharat si dislipidemii) si chiar moarte subita in somn.

Diagnosticul de sindrom de apnee in somn se stabileste in urma unei inregistrari poligrafice ventilatorii nocturne. Pacientul va dormi o noapte, la domiciliul sau, cu un aparat ( poligraf), format dintr-o serie de senzori si electrozi pe care ii va monta inainte de culcare conform instructiunilor oferite de personalul medical. Acesti senzori inregistreaza sforaitul, modificarile de respiratie ce apar in timpul somnului, miscarile toraco-abdominale, pulsul si saturatia in oxigen a sangelui periferic. Rezultatul va fi analizat de catre medic, iar concluziile inregistrarii vor fi iexplicate pacientului in maxim o saptamana de la evaluare.

In caz de confirmare a sindromului de apnee in somn, in special pentru forma moderata si mai ales severa, este necesara o a doua noapte de inregistrare cu  un dispozitiv  autoCPAP (Continuous Positive Airway Pressure = presiune pozitiva continua la nivelul cailor aeriene superioare) pentru stabilirea unei valori optime a presiunii CPAP ( asa numita ”noapte de titrare CPAP”). In cursul acestei nopti se va monta o masca conectata la aparatul autoCPAP, aparat ce va furniza aer din camera la presiuni progresiv crescande pentru corectarea apneilor si hipopneilor. In anumite situatii, va fi necesar ca pacientul sa doarma mai multe nopti ( maxim 7 nopti) pentru aprecierea corecta a presiunii de titrare CPAP. Dupa noaptea de titrare si stabilirea valorii medii a presiunii din caile respiratorii superioare in timpul somnului, pacientul va primi indicatie de tratament cu aparate de presiune pozitiva (CPAP sau BPAP) pe care le va inchiria de la furnizori acreditati. Terapia cu presiune pozitiva va fi monitorizata periodic de catre medicul pneumolog, care sa regla presiunile in functie de anumiti parametrii. In functie de caz, se recomanda pierderea kilogramelor in plus, tratament ORL sau corectarea dezechilibrelor endocrine.