Sezonul de gripa a inceput! In fiecare zi cazurile de imbolnavire se inmultesc rapid, deoarece gripa are o contagiozitate mare in randul populatiei.
Care sunt simptomele gripei?
Gripa este o boala infectioasa acuta produsa de virusurile gripale. Simptomatologia se caracterizeaza prin debut brusc cu manifestari generale pregnante: febra 39 – 40 C, frisoane, stare generala alterata (oboseala extrema), dureri de cap, dureri musculare, dureri articulare, greata, varsaturi, inapetenta si simptome respiratorii: tuse iritativa, respiratie dificila, apasare toracica, dureri in gat, secretii nazale sau nas infundat.
La virozele obisnuite, asa zisele “raceli”, predominante sunt simptomele respiratorii, iar manifestarile generale sunt de importanta redusa sau absente.
Cum se transmite gripa?
Gripa este foarte contagioasa, transmitandu-se de la o persoana bolnava la una sanatoasa direct prin aer (prin aerosolii produsi de o persoana infectata in timpul vorbitului, tusei, stranutului) sau indirect prin intermediul obiectelor contaminate de persoana infectata.
Perioada de incubatie a gripei este de 1-4 zile. Contagiozitatea incepe inainte de debutul primelor simptome cu 1-2 zile si se mentine 5-7 zile dupa debutul bolii.
Cum se stabileste diagnosticul de gripa?
Diagnosticul de gripa este in majoritatea cazurilor clinic de catre medicul de familie, acesta fiind primul medic la care ar trebui sa se adreseze pacientii la aparitia primelor simptome de boala. Daca pacientul provine dintr-un focar de gripa si are simptome specifice de boala, confirmarea gripei prin metode de laborator nu mai este obigatorie pentru a se incepe terapia specifica antivirala.
Testele pentru detectarea virusurilor gripale A și B sunt teste calitative, rapide, imunocromatografice care pun in evidenta prezenta antigenelor gripale A si B in secretiile nazale si/sau faringine ale pacientilor simptomatici. Rezultatele sunt pozitive in 80% din cazuri. Daca suspiciunea de gripa este mare, rezultatele negative trebuie confirmate prin metode de detectare in culturi de celule.
Rezultatele pozitive trebuie urmate de testari suplimentare pentru stabilirea tulpinii si subtipului de virus gripal.
Cum se trateaza gripa?
Diagnosticarea corecta si rapida a gripei este esentiala pentru controlul raspandirii infectiilor gripale si administrarea precoce a tratamentului antiviral, pentru evitarea complicatiilor si administrarea inadecvata a antibioticelor, care sunt inutile in gripa.
Terapia antivirala trebuie initiata cat mai precoce posibil, in primele 48 h de la debut, la pacientii cu gripa confirmata sau suspectata. La terapia antivirala se adauga terapia cu simptomatice: antitermice, decongestive nazale, antiseptice orale, antitusive, vitamina C, etc…
In cat timp se vindeca gripa?
De obicei, gripa trece dupa 5-7 zile de la debutul simptomelor, insa tusea si oboseala pot persista mai mult de 2 saptamani.
Care sunt masurile de prevenire a gripei?
Masurile de preventie in afara sezonului de gripa sunt reprezentate de vaccinarile antigripale. Vaccinul antigripal tetravalent pentru sezonul respectiv este bine sa se administreze incepand din luna octombrie. Imunitatea postvaccinala apare dupa 2-3 saptamani de la vaccinare si este influentata de starea organismului. Protectia vaccinarii antigripale nu este de 100%, dar ne protejeaza de formele severe de gripa si de complicatii.
Vaccinarea antigripala este prioritara la femeile insarcinate in orice trimestru de sarcina, copiii cu varste intre 6 luni – 5 ani, persoanele peste 65 ani, bolnavii cu afectiuni cronice, indiferent de varsta si personalul medico-sanitar.
Masurile de preventie in timpul sezonului de gripa sunt reprezentate de: evitarea contactului cu persoanele bolnave si a aglomeratiilor, utilizarea mastilor de unica folosinta, utilizarea batistei in caz de stranut sau tuse, spalatul frecvent pe maini cu apa si sapun, decontaminarea mainilor cu solutii pe baza de alcool, curatarea frecventa a suprafetelor cum ar fi tastatura, telefonul, manerele usilor.
Care sunt complicatiile gripei?
Majoritate formelor de gripa sunt medii. Complicatiile apar mai frecvent in cazul persoanelor cu varste extreme sub 5 ani si peste 65 ani si la pacientii cu boli cronice.
Complicatiile gripei cele mai frecvente sunt reprezentate de suprainfectiile bacteriene: bronsite, pneumonii, otite, sinuzite, dar si agravarile bolilor cronice, miocardite, miozite, encefalite, meningite si chiar deces.
Care este rolul pneumologului in gripa?
Prin scaderea imunitatii, gripa poate favoriza complicatiile infectioase de tract respirator inferior, cel mai frecvent cu bacterii de tipul: Streptococcus pneumoniae, Stafilococcus aureus, Haemophillus influenzae, producand traheobronsite acute, pneumonii, exacerbari ale bolilor cronice pulmonare si mai rar abcese pulmonare si empieme.
Pacientul cu gripa trebuie sa se prezinte la o consultatie pneumologica in ambulatoriu, atunci cand simptomatologia cauzata de gripa se prelungeste, se agraveaza sau cand, dupa o perioada de ameliorare simptomatica, incepe sa prezinte din nou febra, frisoane, tuse, expectoratie purulenta, dificultati de respiratie, respiratie suieratoare. De asemenea si pacientii cu bolile cronice pulmonare (astm, BPOC, bronsiectazii, fibroza pulmonara, cancerul pulmonar) agravate de gripa, necesita evaluare pneumologica.
Cea mai grava complicatie pulmonara, cu insuficienta respiratorie acuta, indusa de virusul gripal este pneumonia virala care se poate manifesta cu sindrom de detresa respiratorie acuta. Aceasta necesita ventilatie asistata in serviciile de terapie intensiva si prezinta o rata mare de mortalitate.