Infectia tuberculoasa latenta (ITBL) este infectia organismului cu bacilul tuberculozei (bacilul Koch sau Mycobacterium tuberculosis) care la persoanele infectate nu produce simptome sau leziuni vizibile la radiografia pulmonara si nu se izoleaza la examenele bacteriologice din produse patologice (sputa, aspirat bronsic, urina, etc). Pacientul cu infectie tuberculoasa latenta nu este contagios, deci nu transmite boala altor persoane.
Bacilul tuberculozei patrunde in organism, in marea majoritate a cazurilor (>95%), pe cale aeriana de la o persoana bolnava la una sanatoasa. Sursa de infectie este reprezentata de bolnavii cu forme active de boala pulmonara, cu simptome caracteristice (in special care tusesc), care sunt contagiosi (se izoleaza bacili in produsele patologice), au leziuni pe radiografia pulmonara si sunt inainte de inceperea tratamentului specific, antituberculos. Acestia, elimina in spatiul inconjurator, cu ocazia expirurilor energice (tuse, stranut, ras, cantat, tipat, etc), unitati infectante minuscule (particulele Pflügge), care plutesc mult timp in aer si ajung prin inhalare in caile aerine mici (alveolele pulmonare), unde bacilii se inmultesc si se raspandesc in organism afectand si alte organe. In general, tuberculoza este o boala relativ putin infectioasa, desi infectia este posibila prin inhalarea unei singure particule infectante. Statistic, s-a ajuns la concluzia ca, pentru a se produce infectarea unei persoane sanatoase, aceasta trebuie sa stea in apropierea unui bolnav cu tuberculoza contagioasa la o distanta necesara unei conversatii pe o durata de minim 4 ore. Un bolnav contagios infecteaza cca 30% dintre contacti, iar dintre acestia doar 10% fac boala (tuberculoza).
Raspunsul imun al organismului infectat apare dupa 2 saptamani de la expunere (in medie dupa 6-8 saptamani) si reuseste la majoritatea pacientilor (cca 95% din cazuri) sa controleze multiplicarea bacililor si sa sterilizeze cele mai multe sedii de multiplicare initiala. Se poate intampla sa ramana bacili in stare dormanta lungi perioade de timp (care se multiplica ocazional, la mari intervale de timp) in anumite focare din zonele bogat vascularizate si oxigenate (plamani, rinichi, cartilajele de crestere ale oaselor lungi). Uneori, bacilii pot trece din starea dormanta in starea de multipicare (la cca 5-10% din cazuri, procentul putand creste in prezenta factorilor de risc) si sa produca forme de boala, daca imunitatea organismului este afectata prin scadere.
Factorii de risc pentru transformarea unei infectii tuberculoase latente in foma de boala activa (tuberculoza) sunt reprezentati de : infectie HIV, transplantul de organe, cancerele, chimioterapia, utilizarea prelungita a corticosteriozilor (Prednison sau Medrol, etc), a terapiilor biologice cu preparate anti TNF alfa (Remicade, Humira, Enbrel, etc), silicoza, diabetul zaharat, insuficienta renala cronica cu hemodializa, gastrectomia, hepatitele cronice virale, ciroza hepatica, copiii mici sub 4 ani, persoanele cu modificari fibrotice, sechelare de tuberculoza pe radiografia pulmonara, consumatorii de droguri si etilicii cronici).
Probabilitatea unei persoane cu infectie tuberculoasa latenta de a dezvolta o forma de boala activa este mai mare in primii 2 ani de la infectarea cu bacilui tuberculozei sau in prezenta aparitiei factorilor de risc. Transformarea din infectie tuberculoasa latenta in forma de boala activa poate sa apara oricand pe intreaga durata de viata a persoanei infectate, inclusiv la varste avansate cand imunitatea devine din ce in ce mai deficitara cu inaintarea in varsta.
In prezent, diagnosticul infectiei tuberculoase latente se stabileste utilizand (TCT ) testul cutanat la tuberculina (intradermoreactia la tuberculina sau IDR la PPD) si (IGRAs) testele de detectare a interferonului gamma (QuantiFERON-TB si T-Spot-TB). Ambele tipuri de teste, TCT si IGRAs, nu diferentiaza intre infectia tuberculoasa latenta recenta sau veche, intre infectia tuberculoasa latenta si tuberculoza boala si nu confirma tuberculoza boala.
Nu toate persoanele cu infectie tuberculoasa latenta vor primi tratament profilactic. Chimioprofilaxia cu Izoniazida se adreseaza in special copiilor, adolescentilor (12 -16 ani), tinerilor (pana la 19 ani) si persoanelor cu factori de risc prezenti. Inainte de tratamentul profilactic este obligatoriu sa se excluda o forma activa de boala prin anamneza atenta, examen clinic si radiografic pulmonar.
In concluzie: Orice persoana se poate infecta si imbolnavi de tuberculoza. De regula, te poti infecta de tuberculoza, daca petreci mai mult timp cu o persoana contagioasa (cel putin cateva ore). Astfel, bolnavul contagios, poate infecta persoanele pe care le vede zilnic (membrii familiei, colegii de scoala sau de la serviciu, prietenii). Cei mai contagiosi sunt bolnavii cu tuberculoza pulmonara sau a laringelui. Tuberculoza altor organe, cum ar fi cea osoasa sau renala, de regula, nu poate servi ca sursa de infectare pentru alte persoane. Persoanele cu infectie tuberculoasa latenta nu au simptome, se simt sanatosi, au radiografia pulmonara normala si au TCT sau IGRAs pozitive. In momentul in care o persoana cu infectie tuberculoasa latenta incepe sa prezente simptome, cel mai probabil, sistemul sau imun a scapat de sub control infectia si persoana a dezvoltat boala. Vaccinarea antituberculoasa BCG a nou-nascutilor realizeaza o profilaxie relativa, care nu impiedica infectarea persoanelor vaccinate cu bacilul tuberculozei si nici aparitia bolii. Vaccinarea BCG ofera protectie impotriva diseminarilor sistemice tuberculoase cum ar fi meningita tuberculoasa si miliara tuberculoasa. Singura metoda sigura de a te proteja de tuberculoza este evitarea contactului direct si prelungit cu persoana bolnava si un stil de viata sanatos.